eco vs. consumerism

week-endul asta am văzut la Antena 3 un documentar foarte interesant despre trei famili franceze care au decis să aleagă o alternativă la construirea casei pe pamânt, altceva decât prefabricate, beton şi constucţii în sensul clasic pentru noi, cei obişnuiţi să ne luam casele gata ridicate din mâinile constructorilor.

în afară de faptul că îşi construiseră singuri casele, gând care deja îi scotea din normal şi avea şi o încărcătură orecum religioasă , din ordinul celor de genul "să sădeşti un pom", "să creşti un copil", "să ridici o casă" şi aş adăuga "să scrii o carte", aceşti francezi aleseseră varianta ecologică de construire a unei case.

primii îşi ridicaseră casa din ... chirpici. lut găsit lângă râul din apropiere, paie de la ţărani, răbdare - un an de zile- şi multă voinţă. a doua familie îşi ridicase casa dintr-un fel de hârtie izolată cu cânepă. ultimii, cei care aveau casa de peste 30 de ani, construiseră din lemn, fără niciun cui, exact ca bisericile din Maramureş. secretul era că nu trataseră lemnul cu nimic şi că gândiseră fiecare bucată din casă exact ca un joc lego.

economiştii panicaţi de actuala criză spun că soluţia de a ieşi din impas este întoarcerea la principiile economiei de bază. intră aici şi o reîntoarcere la natură. sună proaspăt şi reconfortant. o lume verde, curată şi respirabilă în care singurele semne ale modernităţii să fie comunicare virtuală şi tot ceea ce e legat de ea. tot ce ar trebui ar fi să ne oprim din consumat.

ultima dată când am verificat, hipermarketurile erau pline.